Pavel cercetează bisericile

Pavel cerceteaza bisericile

Faptele Apostolilor 15:30-41

30. Ei, deci, şi-au luat rămas bun de la Biserică şi s-au dus la Antiohia, unde au dat epistola mulţimii adunate.
31. După ce au citit-o, fraţii s-au bucurat de îmbărbătarea pe care le-o aducea.
32. Iuda şi Sila, care erau şi ei proroci, au îndemnat pe fraţi şi i-au întărit cu multe cuvinte.
33. După câtăva vreme, fraţii i-au lăsat să se întoarcă în pace la aceia de care fuseseră trimişi.
34. Totuşi Sila a găsit cu cale să rămână acolo.
35. Pavel şi Barnaba au rămas în Antiohia şi învăţau mulţimile şi propovăduiau, cu mulţi alţii, Cuvântul Domnului. Pavel cercetează bisericile
36. După câteva zile, Pavel a zis lui Barnaba: „Să ne întoarcem şi să mergem pe la fraţii din toate cetăţile în care am vestit Cuvântul Domnului, ca să vedem ce mai fac.”
37. Barnaba voia să ia cu el şi pe Ioan, numit Marcu;
38. dar Pavel socotea că nu este bine să ia cu ei pe acela care îi părăsise din Pamfilia şi nu-i însoţise în lucrarea lor.
39. Neînţelegerea aceasta a fost destul de mare, ca să-i facă să se despartă unul de altul. Barnaba a luat cu el pe Marcu şi a plecat cu corabia la Cipru.
40. Pavel şi-a ales pe Sila şi a plecat, după ce a fost încredinţat de fraţi în grija harului Domnului.
41. El a străbătut Siria şi Cilicia, întărind bisericile.

Comentariu de text

15:30, 31 Când a fost citită scrisoarea în biserica din Antiohia, ea s-a dovedit a fi o mare îmbărbătare. Ucenicii de acolo ştiau că Dumnezeu i-a mântuit în starea de Neamuri, şi nu prin intermediul trecerii lor prealabile la iudaism.

15:32, 33 Iuda şi Sila au rămas un timp la Antiohia, pentru a-i îmbărbăta şi zidi pe fraţi în credinţă. După ce au petrecut mult timp în părtăşie şi slujire la Antiohia, ei au revenit la Ierusalim.

15:34 Versetul 34 din ediţia King James nu apare în nici unul din manuscrisele majoritare (vezi nota de subsol din versiunea New King James). După câte se pare, unii copişti au considerat nimerit să adauge acest detaliu, pentru a explica aparenta contradicţie dintre versetele 33 şi 40. În versetul 33 Sila este înfăţişat ca revenind la Ierusalim. Dar apoi în versetul 40 îl vedem însoţindu-l pe Pavel în a doua sa călătorie misionară. Rezolvarea evidentă a dilemei o constituie faptul că Sila s-a întors, într-adevăr, la Ierusalim, dar a fost apoi contactat de Pavel, care l-a invitat să-l însoţească în călătoriile sale.

15:35 Pavel şi Barnaba au rămas la Antiohia de data aceasta, predând şi propovăduind cuvântul Domnului. Au mai fost mulţi alţi slujitori ai Domnului, care au lucrat în rândurile adunării. Evenimentele descrise în Galateni 2:11-14 au avut loc, probabil, în această perioadă.

15:36-41 După un timp, a venit momentul plecării în a doua călătorie misionară. Pavel a discutat această idee cu Barnaba, sugerându-i ca ei să treacă din nou prin localităţile în care predicaseră anterior Cuvântul. Când Barnaba a insistat ca vărul său, Marcu, să vină cu ei, Pavel s-a opus cu vehemenţă, subliniind că acesta îi părăsise la Pamfilia şi deci exista pericolul că va proceda la fel şi de data aceasta.

Neînţelegerea aceasta dintre Barnaba şi Pavel s-a înteţit atât de mult, încât aceşti slujitori de onoare ai Domnului s-au despărţit. Barnaba l-a luat cu el pe Marcu şi a plecat cu corabia în Cipru, locul său de baştină şi primul popas din cadrul primei călătorii misionare. Pavel l-a ales pe Sila şi a străbătut SIRIA şi CILICIA, întărind bisericile.

Versetele 36 şi 41 ne oferă detalii care întregesc tabloul adevăratului spirit pastoral al lui Pavel. Dragostea sa şi grija sa pentru copiii lui Dumnezeu a fost oglindită odată de un eminent învăţător, care a spus că mai degrabă ar dori să desăvârşească un singur sfânt în lucrarea de slujire, decât să cheme sute de oameni la elementele începătoare ale vieţii creştine.

În acest punct se ridică inevitabila întrebare: „Cine a avut dreptate: Pavel sau Barnaba?“ Probabil şi unul, şi altul a greşit puţin. Poate că Barnaba a lăsat ca judecata lui să fie umbrită de afecţiunea naturală ce i-o purta lui Marcu.

Versetul 39 arată că între Pavel şi Barnaba s-a iscat o acută deosebire de vederi. „Prin mândrie se aţâţă numai certuri“ (Pro. 13:10). Prin urmare, ambii s-au făcut vinovaţi de mândrie în această privinţă.

Cei care îi dau dreptate lui Pavel susţin ca argument în sprijinul opiniei lor faptul că din acest moment Barnaba dispare din cadrul naraţiunii. De asemenea, Pavel şi Sila au fost încredinţaţi de fraţi în harul Domnului, dar lucrul acesta nu se spune în cazul lui Barnaba şi al lui Ioan Marcu.

În orice caz, este încurajator să ne amintim că Marcu, până la urmă, a trecut cu brio examenul, fiind restabilit în părtăşie deplină cu Pavel, de a cărui încredere s-a bucurat (vezi 2 Tim. 4:11).
Pagini Crestine,Pavel cerceteaza bisericile,Pagini Crestine,Pavel cerceteaza bisericile,Pagini Crestine,Pavel cerceteaza bisericile,Pagini Crestine,Pavel cerceteaza bisericile