Apararea lui Pavel înaintea lui Felix
Faptele Apostolilor 24:1-27
1. După cinci zile, a venit marele preot Anania cu unii din bătrâni şi cu un avocat, numit Tertul. Au adus înaintea guvernatorului acuzațiile împotriva lui Pavel.
2. Pavel a fost chemat şi Tertul a început să-l învinuiască astfel: „Preaalesule Felix, tu ne faci să ne bucurăm de o pace mare; şi poporul acesta a primit îmbunătăţiri sănătoase prin îngrijirea ta.
3. Lucrul acesta îl mărturisim cu toată mulţumirea, în toată vremea şi în tot locul.
4. Dar, ca să nu te ţin prea mult, te rog să asculţi, în bunătatea ta, câteva cuvinte.
5. Am găsit pe omul acesta, care este o ciumă: pune la cale răzvrătiri printre toţi iudeii de pe tot pământul, este mai-marele partidei nazarinenilor
6. şi a încercat să pângărească chiar şi Templul. Şi am pus mâna pe el. Am vrut să-l judecăm după Legea noastră,
7. dar a venit căpitanul Lisias, l-a smuls din mâinile noastre cu mare forţă
8. şi a poruncit acuzatorilor lui să vină înaintea ta. Dacă-l vei cerceta, tu însuţi vei putea afla de la el toate lucrurile de care îl învinuim noi.”
9. Iudeii s-au unit la învinuirea aceasta şi au spus că aşa stau lucrurile.
Apărarea lui Pavel
10. După ce guvernatorul i-a făcut semn să vorbească, Pavel a răspuns: „Fiindcă ştiu că de mulţi ani eşti judecătorul acestui popor, voi răspunde cu încredere în apărarea mea.
11. Nu sunt mai mult de douăsprezece zile, te poţi încredinţa de lucrul acesta, de când mam suit să mă închin la Ierusalim.
12. Nu m-au găsit nici în Templu, nici în sinagogi, nici în cetate, stând de vorbă cu cineva sau făcând răscoală în popor.
13. Aşa că n-ar putea dovedi lucrurile de care mă învinuiesc acum.
14. Îţi mărturisesc că slujesc Dumnezeului părinţilor mei, după Calea pe care ei o numesc partidă; eu cred tot ce este scris în Lege şi în Proroci
15. şi am în Dumnezeu nădejdea aceasta, pe care o au şi ei înşişi, că va fi o înviere a celor drepţi şi a celor nedrepţi.
16. De aceea, mă silesc să am întotdeauna o conștiință curată înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
17. După o lipsă de mai mulţi ani, am venit să aduc milostenii neamului meu şi să aduc daruri la Templu.
18. Tocmai atunci nişte iudei din Asia m-au găsit curăţit în Templu, nu cu gloată, nici cu zarvă.
19. Ei înşişi ar trebui să se înfăţişeze înaintea ta şi să mă învinuiască, dacă au ceva împotriva mea.
20. Sau să spună aceştia singuri de ce nelegiuire m-au găsit vinovat, când am stat înaintea Sinedriului,
21. în afară doar de strigătul acesta pe care lam scos în mijlocul lor: „Pentru învierea morţilor sunt dat eu în judecată astăzi înaintea voastră!”
22. Felix, care ştia destul de bine despre Calea aceasta, i-a amânat zicând: „Am să cercetez pricina voastră când va veni căpitanul Lisias.”
23. Şi a poruncit centurionului să-l păzească pe Pavel, dar să-l lase mai liber şi să nu oprească pe nimeni din ai lui să-i slujească sau să vină la el.
Pavel stă de vorbă cu Felix
24. După câteva zile, a venit Felix cu nevasta sa, Drusila, care era iudeică; l-a chemat pe Pavel şi l-a ascultat despre credinţa în Cristos Isus.
25. Dar, pe când vorbea Pavel despre neprihănire, despre înfrânare şi despre judecata viitoare, Felix, îngrozit, a zis: „De data aceasta, du-te! Când voi mai avea prilej, te voi chema.”
26. Totodată, el trăgea nădejde că Pavel are să-i dea bani; de aceea trimitea şi mai des să-l cheme, ca să stea de vorbă cu el.
Comentariu de text
Comentariul biblic al credinciosului
24:1 La cinci zile după plecarea lui Pavel de la Ierusalim spre Cezareea, marele preot Anania a sosit, însoţit de câţiva membri ai Sinedriului. Aceştia au angajat serviciile unui roman, pe nume Tertullus, ca procuror, însărcinat cu învinuirea lui Pavel înaintea lui Felix.
24:2-4 Tertullus şi-a început pledoaria printr-o ploaie de afirmaţii măgulitoare la adresa guvernatorului. Desigur, în toate acestea era un sâmbure de adevăr, căci Felix menţinuse ordinea şi legalitatea, suprimând tulburările şi insurecţiile. Dar cuvintele lui Tertullus au depăşit cadrul strict al reliefării faptelor, încercând să se pună bine cu guvernatorul.
24:5-8 Apoi el a schiţat patru capete de acuzare distincte împotriva apostolului Pavel:
1. El era o ciumă – adică era considerat un scandalagiu, un om extrem de incomod.
2. A pus la cale răzvrătiri în rândurile iudeilor.
3. Era capul sectei nazarinenilor.
4. A încercat să profaneze templul.
24:9 După ce Tertullus şi-a exprimat încrederea în capacitatea lui Felix de a stabili veridicitatea învinuirilor aduse împotriva lui Pavel, iudeii prezenţi în sală şi-au ridicat glasul în sprijinul acuzaţiilor formulate de Tertullus.
24:10 După ce guvernatorul i-a făcut semn să vorbească, Pavel s-a ridicat în picioare, prezentându-şi propria pledoarie în apărarea sa. Mai întâi, şi-a exprimat satisfacţia pentru faptul că i s-a îngăduit să compară în faţa unui om care, datorită experienţei sale de mulţi ani, era la curent cu obiceiurile şi datinile poporului evreu. Chiar dacă ar părea la prima vedere o încercare de a-l flata pe Felix, Pavel n-a făcut altceva decât să exprime, pe un ton politicos, realitatea. Apoi apostolul a răspuns învinuirilor ce i s-au adus, una câte una.
24:11 Cât priveşte faptul că a fost considerat o pacoste pentru public, el a răspuns că n-au trecut decât douăsprezece zile de când s-a suit la Ierusalim, cu scopul de a se închina, şi nu de a provoca tulburări.
24:12, 13 Apoi el a negat acuzaţia că i-ar fi incitat pe iudei la răscoală. Niciodată – nici în templu, nici în sinagogă, nici în oraş – nu polemizase cu oamenii, nici nu încercase să-i incite. Acestea erau faptele, pe care nu le putea contesta nimeni.
24:14-17 Pavel nu a negat a treia învinuire ce i s-a adus, anume că era capul unei secte a nazarinenilor. Dar a precizat că în această funcţie Îl slujeşte pe Dumnezeul iudeilor, crezând în toate lucrurile scrise în Vechiul Testament.
El împărtăşea speranţa tuturor iudeilor de orientare ortodoxă, în special a fariseilor, potrivit căreia va fi o înviere a morţilor, atât a celor drepţi, cât şi a celor nedrepţi. În lumina acelei învieri care va veni, el a căutat să aibă tot timpul cugetul curat, atât faţă de Domnul, cât şi faţă de semenii săi.
Departe de a fi încercat să-i instige pe iudei la insurecţie, Pavel a venit la Ierusalim ca să facă milostenie poporului iudeu. Desigur, el se referă aici la strângerea de ajutoare provenite de la bisericile din Macedonia şi Ahaia, destinate sfinţilor creştini evrei din Ierusalim.
24:18, 19 Cât priveşte a patra acuzaţie, că profanase templul, Pavel a răspuns în felul următor: pe când se afla în cursul aducerii de ofrande în templu, conforme cu jurământul său iudaic, mai mulţi iudei din Asia au dat peste el şi l-au acuzat că ar fi adus Neamuri necurate în templu. Desigur, lucrul acesta nu era adevărat. Apostolul era singur, la ora aceea, după ce se curăţise de întinarea ceremonială. Aceşti iudei acuzatori din Asia, care au provocat tulburarea de la Ierusalim împotriva sa, sunt cei care ar trebui să vină la Cezareea să-l acuze, dacă au vreo pricină împotriva lui.
26:20, 21 Apoi Pavel i-a provocat pe iudeii prezenţi în sală să arate exact de ce delicte s-a făcut el vinovat când a fost adus înaintea consiliului de la Ierusalim. Desigur, aceştia nu au fost în stare să se conformeze cererii lui Pavel. Tot ce au putut spune a fost că Pavel a strigat, la un moment dat: „Pentru învierea morţilor sunt eu judecat astăzi de voi“. Cu alte cuvinte, elementele incriminatorii din cadrul învinuirii formulate de ei împotriva lui Pavel nu erau adevărate, iar elementele adevărate nu erau incriminatorii.
24:22 În audierea acestui caz, Felix a fost confruntat cu o dilemă. El ştia destul de multe despre credinţa creştină, ca să-şi dea seama că este adevărată. Deţinutul din faţa lui era, evident, nevinovat de încălcarea vreunei infracţiuni din codul penal roman. Dar dacă l-ar fi achitat pe Pavel, ar fi riscat să-şi atragă mânia poporului iudeu.
Din punct de vedere politic, era important pentru Felix să rămână în graţiile iudeilor. Aşa a recurs el la stratagema acordării unui termen de prelungire a cauzei, anunţând că va aştepta până când comandantul Lysias va sosi la Cezareea. Desigur era o tactică de amânare, căci nu găsim nici o consemnare că acest comandant ar fi sosit vreodată la Cezareea.
24:23 Încheind audierile, Felix a poruncit ca, deşi Pavel va fi reţinut în continuare, să i se permită un anumit grad de libertate, permiţându-li-se prietenilor săi să-l viziteze şi să-i aducă alimente şi îmbrăcăminte – ceea ce constituie un indiciu sigur al faptului că nu-l considera pe Pavel un criminal periculos.
24:24, 25a La câteva zile după procesul public, Felix şi soţia sa, Drusilla, au organizat o întrevedere particulară cu apostolul, pentru a afla mai multe despre credinţa creştină. Cu îndrăzneala-i caracteristică, Pavel a discutat cu acest guvernator desfrânat şi cu soţia sa adulteră despre neprihănire, stăpânire de sine şi judecata viitoare. Ei nu aveau aproape nici un fel de cunoştinţe despre neprihănirea personală, nici în viaţa publică, nici în cea personală.
Faţă de stăpânirea de sine erau străini, după cum reiese din faptul că încheiaseră căsnicia imorală în care se complăceau în acel timp. Ei trebuiau însă să fie avertizaţi cu privire la judecata viitoare, pentru ca dacă nu li se iertau păcatele prin sângele lui Cristos, urmau să piară în iazul cu foc.
24:25b, 26 Se pare că Felix a fost mai mişcat decât Drusilla. Deşi s-a temut, nu şi-a pus încrederea în Mântuitorul. A amânat luarea unei decizii în favoarea lui Cristos cu cuvintele: „De astă dată, du-te! Când voi avea un timp potrivit, te voi chema“. Trist e că acest timp potrivit n-a mai venit, cel puţin atât cât ni se spune în cuvântul Scripturii. Dar Pavel nu i-a mărturisit lui Felix pentru ultima oară, cu acest prilej, căci guvernatorul l-a chemat de repetate ori, în timpul celor doi ani cât a stat apostolul în detenţie la Cezareea. De fapt, Felix sperase că unii prieteni ai lui Pavel îi vor plăti un bacşiş gras, pentru eliberarea lui Pavel.Pagini Crestine,Apararea lui Pavel,Pagini Crestine,Apararea lui Pavel,Pagini Crestine,Apararea lui Pavel,Pagini Crestine,Apararea lui Pavel,Pagini Crestine,Apararea lui Pavel,Pagini Crestine,Apararea lui Pavel,Pagini Crestine,Apararea lui Pavel,Pagini Crestine,Apararea lui Pavel,Pagini Crestine,Apararea lui Pavel,Pagini Crestine,Apararea lui Pavel