Vestirea nasterii lui Isus Cristos
Luca 1:26-38
26. În luna a şasea, îngerul Gavril a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, numită Nazaret,
27. la o fecioară logodită cu un bărbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria.
28. Îngerul a intrat la ea şi i-a zis: „Plecăciune, ţie, căreia ţi s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei!”
29. Tulburată foarte mult de cuvintele acestea, Maria se întreba singură ce putea să însemne urarea aceasta.
30. Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Maria; căci ai primit îndurare înaintea lui Dumnezeu.
31. Şi iată că vei rămâne însărcinată şi vei naşte un Fiu, căruia Îi vei pune numele Isus.
32. El va fi mare şi va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; şi Domnul Dumnezeu Îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David.
33. Va împărăţi veşnic peste casa lui Iacov, şi Împărăţia Lui nu va avea sfârşit.”
34. Maria a zis îngerului: „Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu ştiu de bărbat?”
35. Îngerul i-a răspuns: „Duhul Sfânt Se va coborî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea, Sfântul care Se va naşte din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.
36. Iată, Elisabeta, ruda ta, a zămislit şi ea un fiu la bătrâneţe; şi ea, căreia i se zicea stearpă, este acum în luna a şasea.
37. Căci nici un cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere.
38. Maria a zis: „Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!” Şi îngerul a plecat de la ea.
Comentariu de text
Comentariul biblic al credinciosului
Vestirea naşterii Fiului Omului (1:26-38)
1:26, 27 În luna a şasea după ce i s-a arătat lui Zaharia (sau după ce Elisabeta a rămas gravidă), Gabriel a reapărut – de data aceasta arătându-se unei fecioare pe nume Maria care locuia în cetatea Nazaret, în districtul Galileea. Maria era logodită cu un bărbat al cărui nume era Iosif, descendent din spiţa lui David, care moştenea drepturile legale la tronul lui David, cu toate că era doar un tâmplar.
În vremea aceea, spre deosebire de epoca noastră, logodna avea forţă de contract, neputând fi desfăcută decât printr-un decret legal, similar divorţului.
1:28 Îngerul s-a adresat Mariei cu cuvintele: „Bucură-te, tu, căreia ţi s-a făcut mare har“, care ai fost mult privilegiată de Domnul. Două lucruri se desprind de aici:
- Îngerul nu s-a închinat Mariei, după cum nu s-a rugat ei şi
- el nu a spus că ea este „plină de har“, ci că i s-a făcut mult har.
1:29, 30 Maria a fost, pe bună dreptate, tulburată de acest salut, întrebându-se ce-o fi însemnând. Îngerul i-a liniştit temerile, spunându-i apoi că Dumnezeu a ales-o să fie mama îndelung aşteptatului Mesia.
1:31-33 Observaţi două adevăruri importante care sunt consfinţite în vestirea îngerului:
- Adevărata umanitate a lui Mesia – vei rămâne însărcinată şi vei naşte un Fiu.
- Dumnezeirea Lui şi misiunea Lui de Mântuitor – căruia Îi vei pune numele Isus (care înseamnă Iehova Salvatorul).
- Măreţia care-L va caracteriza în toate – El va fi mare, atât ca persoană, cât şi ca lucrare.
- Identitatea Sa de Fiu al lui Dumnezeu – şi va fi chemat Fiul Celui Preaînalt.
- Dreptul Său la tronul lui David – Domnul, Dumnezeu Îi va da tronul tatălui Său David. Asta stabilea că El este Mesia.
- Împărăţia Sa veşnică şi universală – El va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit.
Versetul 31 şi prima parte a versetului 32 se referă, evident, la Prima Venire a lui Cristos, iar partea a doua a versetului 32 şi versetul 33 descriu A Doua Sa Venire, ca Rege al regilor şi Domn al domnilor.
1:34, 35 Întrebarea Mariei: „Cum se va face acest lucru?“ a relevat uimirea, mai degrabă decât îndoiala ei. Cum avea să nască ea un copil, când nu avusese raporturi cu nici un bărbat?
Deşi îngerul nu se exprimă exact cu cuvintele acestea, răspunsul la întrebarea Mariei este: naşterea din fecioară. Avea să fie un miracol de la Duhul Sfânt. El Se va coborî peste ea şi puterea lui Dumnezeu o va umbri. La întrebarea Mariei, „Cum?“, exprimând neputinţa ei omenească de a înţelege, Dumnezeu răspunde cu „Duhul Sfânt“:
„De aceea, Sfântul care Se va naşte va fi numit Fiul lui Dumnezeu“. Aici avem declaraţia sublimă a întrupării. Fiul Mariei avea să fie Dumnezeu, manifestat în trup omenesc. Cuvintele sunt prea sărace pentru a putea pătrunde taina nespus de mare în care e învăluit acest adevăr.
1:36, 37 Îngerul a înştiinţat-o atunci pe Maria că ruda ei, Elisabeta, era gravidă în luna a şasea – ea, care fusese stearpă. Acest miracol avea darul de a o asigura pe Maria că nimic nu este cu neputinţă la Dumnezeu.
1:38 În cadrul unui gest de sublimă supunere, Maria s-a predat Domnului, lăsându-L pe El să împlinească planurile Sale minunate. Apoi îngerul a plecat de la ea.
Pagini Crestine,Vestirea nasterii lui Isus Cristos,Pagini Crestine,Vestirea nasterii lui Isus Cristos,Pagini Crestine,Vestirea nasterii lui Isus Cristos,Pagini Crestine,Vestirea nasterii lui Isus Cristos,Pagini Crestine,Vestirea nasterii lui Isus Cristos,Pagini Crestine,Vestirea nasterii lui Isus Cristos,Pagini Crestine,Vestirea nasterii lui Isus Cristos,Pagini Crestine,Vestirea nasterii lui Isus Cristos,Pagini Crestine,Vestirea nasterii lui Isus Cristos,Pagini Crestine,Vestirea nasterii lui Isus Cristos