Apostolii închiși și izbăviți

Apostolii inchisi si izbaviti

Faptele Apostolilor 5:17-42

17. Însă marele preot şi toţi cei ce erau împreună cu el, adică partida saducheilor, s-au ridicat plini de invidie,
18. au pus mâinile pe apostoli şi i-au aruncat în închisoarea de obşte.
19. Dar un înger al Domnului a deschis uşile temniţei, noaptea, i-a scos afară şi le-a zis:
20. „Duceţi-vă, staţi în Templu şi vestiţi poporului toate* aceste cuvinte ale Vieţii.”
21. Când au auzit ei aceste cuvinte, au intrat dis-de-dimineaţă în Templu şi au început să înveţe poporul. Marele preot şi cei ce erau cu el au venit pe neaşteptate, au adunat Sinedriul şi pe toţi bătrânii fiilor lui Israel şi au trimis la închisoare să-i aducă pe apostoli.
22. Aprozii, la venirea lor, nu i-au găsit în închisoare. S-au întors şi au spus astfel:
23. „Temniţa am găsit-o încuiată cu toată grija şi pe păzitori stând în picioare la uşi; dar, când am deschis, n-am găsit pe nimeni înăuntru.”
24. Când au auzit aceste vorbe, căpitanul Templului şi preoţii cei mai de seamă au rămas înmărmuriţi şi nu ştiau ce să creadă despre apostoli şi despre urmările acestei întâmplări.
25. Cineva a venit şi le-a spus: „Iată că oamenii pe care i-aţi băgat în închisoare stau în Templu şi învaţă poporul.”
26. Atunci căpitanul Templului a plecat cu aprozii şi i-au adus; dar nu cu sila, căci se temeau să nu fie ucişi cu pietre de norod.
27. După ce i-au adus, i-au pus înaintea Soborului. Şi marele preot i-a întrebat astfel:
28. „Nu v-am poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învăţaţi pe norod în Numele acesta? Şi voi iată că aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastră şi căutaţi să aruncaţi asupra noastră sângele acelui Om.”
29. Petru şi ceilalţi apostoli, drept răspuns, iau zis: „Trebuie să ascul tăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni!
30. Dumnezeul părinţilor noştri L-a înviat pe Isus pe care voi L-aţi omorât, atârnânduL pe lemn.
31. Pe acest Isus, Dumnezeu L-a înălţat cu puterea Lui şi L-a făcut Domn şi Mântuitor, ca să-i dea lui Israel pocăinţa şi iertarea păcatelor.
32. Noi suntem martori ai acestor lucruri, ca şi Duhul Sfânt pe care L-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El.”
33. Când au auzit ei aceste vorbe, îi tăia la inimă şi s-au sfătuit să-i omoare.
34. Dar un fariseu, numit Gamaliel, un învăţător al Legii preţuit de tot poporul, s-a ridicat în picioare în Sinedriu şi a poruncit să-i scoată puţin afară pe apostoli.
35. Apoi le-a zis: „Bărbaţi israeliţi, luaţi seama bine la ce aveţi de gând să faceţi oamenilor acestora.
36. Căci nu demult s-a ivit Teuda, care zicea că este cineva şi la care s-au alipit aproape patru sute de bărbaţi. El a fost omorât şi toţi cei ce îl urmaseră au fost risipiţi şi nimiciţi.
37. După el s-a ivit Iuda Galileeanul, pe vremea înscrierii, şi a atras mult norod de partea lui; a pierit şi el şi toţi cei ce-l urmaseră au fost risipiţi.
38. Şi acum eu vă spun: „Nu-i mai necăjiţi pe oamenii aceştia şi lăsaţi-i în pace! Dacă încercarea sau lucrarea aceasta este de la oameni, se va nimici;
39. dar dacă este de la Dumnezeu, n-o veţi putea nimici. Să nu vă pomeniţi că luptaţi împotriva lui Dumnezeu.”
40. Ei au ascultat de el. Şi după ce i-au chemat pe apostoli, au pus să-i bată cu nuiele, i-au oprit să vorbească în Numele lui Isus şi le-au dat drumul.
41. Ei au plecat dinaintea Sinedriului şi s-au bucurat că au fost învredniciţi să fie batjocoriţi pentru Numele Lui.
42. Şi în fiecare zi, în Templu şi acasă, nu încetau să înveţe pe oameni şi să vestească Evanghelia lui Isus Cristos.

Comentariu de text

5:17-20 Lucrarea Duhului Sfânt în mod inevitabil va duce întotdeauna la convertirea oamenilor, pe de o parte, şi la stârnirea împotrivirii, pe de altă parte, cum s-a întâmplat şi în cazul de faţă.

Marele preot (probabil, Caiafa) şi prietenii lui saduchei s-au umplut de mânie când au constatat că ucenicii aceştia fanatici ai lui Isus dispuneau de atâta putere în rândul populaţiei. Ei detestau orice ameninţare posibilă la rolul lor exclusiv de lideri religioşi, având un dispreţ feroce pentru orice propovăduire a mesajului despre o înviere cu trupul, pe care, desigur, ei o tăgăduiau din răsputeri.

Nefiind în stare să dea alt răspuns apostolilor, decât cel al forţei brute, dregătorii au dat ordin ca apostolii să fie arestaţi şi întemniţaţi. În noaptea aceea un înger al Domnului i-a scos pe apostoli afară din închisoare, spunându-le să se întoarcă la templu şi să le spună oamenilor toate cuvintele acestei vieţi.

Luca redă miraculoasa intervenţie a îngerului fără să trădeze vreun sentiment de mirare. Cât priveşte apostolii, dacă aceştia vor fi fost şocaţi de intervenţia îngerului, textul biblic nu ne oferă nici o dovadă în această privinţă.

Ce bine s-a exprimat îngerul când a descris viaţa creştină drept viaţa aceasta! Căci ea nu este doar un crez sau un set de doctrine, ci o Viaţă – viaţa de după înviere a Domnului Isus, împărtăşită de El tuturor celor care se încred în El.

5:21 Şi astfel, în zorii zilei apostolii erau din nou în templu, învăţându-i pe oameni. Între timp, marele preot s-a întrunit într-un conclav solemn cu conciliul (Sinedriul) şi cu senatul (toţi bătrânii), aşteptând să li se aducă deţinuţii.

5:22-25 Nedumeriţi peste măsură, aprozii au trebuit să raporteze instanţei că la închisoare toate erau în ordine, cu excepţia faptului că deţinuţii dispăruseră! Ce veste tulburătoare! „Oare cum se vor sfârşi lucrurile?“ se vor fi întrebat căpitanul templului şi preoţii cei mai de seamă. „Până unde va merge această mişcare populară?“ Întrebările lor au fost întrerupte de solul care a venit să le dea de ştire că deţinuţii evadaţi au revenit la locul lor obişnuit din templu, învăţându-i pe oameni!

Nu putem să nu-i admirăm pentru curajul lor şi, în acelaşi timp, trebuie să redobândim capacitatea primei biserici de a suferi consecinţele pentru convingerile noastre, indiferent cât ne-ar costa.

5:26 Aprozii nu au recurs la nici o violenţă când i-au adus pe apostoli în faţa conciliului. Ei se temeau că oamenii îi vor omorî cu pietre, dacă îi vor maltrata pe aceşti adepţi ai lui Isus, atât de stimaţi de oamenii de rând.

5:27, 28 Marelui preot i-a revenit rolul de purtător de cuvânt. „Nu v-am poruncit noi cu toată stricteţea să nu-i învăţaţi pe oameni în numele acesta?“ a spus marele preot, evitând în mod intenţionat pomenirea numelui Domnului Isus Cristos. „Aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastră“, a continuat el, aducând fără să-şi dea seama un compliment eficacităţii misiunii apostolilor. „Voi căutaţi să aruncaţi asupra noastră sângele acestui om“. Numai că iudeii înşişi făcuseră deja acest lucru, când strigaseră: „Sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri“ (Mat. 27:25).

5:29-32 Anterior, apostolii se rugaseră să li se dea îndrăzneala de a vesti Cuvântul. Acum, cu curaj de sus, ei insistă asupra faptului că au obligaţia de a asculta de Dumnezeu, mai degrabă decât de oameni. Ei declară răspicat că Isus a fost înviat de Dumnezeu, că Israel L-a omorât, atârnându-L pe lemn, dar că Dumnezeu L-a înălţat la dreapta Sa, ca Prinţ şi Mântuitor.

În această calitate, El e dispus să dăruiască pocăinţă Israelului şi iertarea păcatelor. Iar ca o complinire a celor spuse, apostolii adaugă că ei sunt martorii acestor lucruri, după cum este şi Duhul Sfânt pe care Dumnezeu Îl dă celor care ascultă de El, crezând în Fiul Lui.

Faptul că Dumnezeu L-a înviat pe Isus (v. 30) ar putea fi o referire la Întruparea Sa sau la Învierea Sa. Sensul probabil aici este că Dumnezeu L-a ridicat prin Întrupare să fie Mântuitorul.

5:33-37 Cuvintele acestor conştiinţe întruchipate au fost însoţite de o profundă convingere – atât de profundă încât dregătorii s-au sfătuit să-i omoare.

În acest punct, intervine Gamaliel – unul din cei mai străluciţi rabini ai Israelului, învăţătorul lui Saul din Tars. Din sfatul dat de el nu reiese dacă era creştin sau dacă era măcar în favoarea creştinilor. Mai degrabă, a fost o înţelepciune omenească.

După ce a poruncit să-i scoată pe apostoli afară, mai întâi el le-a spus membrilor Sinedriului că dacă mişcarea aceasta nu era de la Dumnezeu, se va prăbuşi în curând. În acest sens, au fost oferite două ilustraţii:

• cea a lui Teuda, lider auto-proclamat care, împreună cu patru sute de revoluţionari, a fost omorât, iar oamenii lui împrăştiaţi;
• şi a apoi cea a lui Iuda Galileanul, un alt fanatic, care i-a incitat pe iudei la răscoală, dar care a pierit şi el, adepţii lui fiind împrăştiaţi.

5:38, 39 Dacă această religie creştină nu este de la Dumnezeu, a spus Gamaliel, cel mai indicat este s-o lase în pace, căci va dispare de la sine. A încerca s-o combată ar însemna să-i dea şi mai multe şanse de supravieţuire. (Desigur, argumentul acesta nu este întru totul valabil, căci multe instituţii corupte au cunoscut o dezvoltare înfloritoare, secole de-a rândul. În realitate, ele au atras mai mulţi aderenţi decât adevărul. Dar argumentul este valabil în timpul lui Dumnezeu, dacă nu în al omului.)

Pe de altă parte, a continuat Gamaliel, dacă mişcarea aceasta este totuşi de la Dumnezeu, ei nu vor putea să i se împotrivească, ci se vor trezi în poziţia dificilă de a lupta împotriva lui Dumnezeu.

5:40 Acest mod logic de a privi lucrurile a plăcut dregătorilor, care i-au chemat pe apostoli, au poruncit să fie bătuţi, le-au interzis să mai vorbească în numele lui Isus şi le-au dat drumul să plece.

Bătaia aplicată apostolilor a fost lipsită de sens şi contrară legii – reacţia iraţională a unor inimi pline de bigotism, care se împotriveau adevărului lui Dumnezeu. Porunca ce a însoţit bătaia a fost iarăşi neînţeleaptă şi desigur inutilă. A le cere ucenicilor să nu mai vorbească despre numele lui Isus era ca şi când i-ar fi poruncit soarelui să nu mai strălucească pe bolta cerului!

5:41, 42 Bătaia aplicată apostolilor a avut două rezultate neaşteptate: mai întâi, le-a provocat o bucurie profundă, pentru faptul că au fost socotiţi vrednici să sufere ruşine pentru acest nume atât de drag lor! Apoi le-a dat un imbold şi mai mare, o perseverenţă sporită de a vesti cuvântul la templu, acasă şi de a-L predica pe Isus, ca Mesia cu şi mai multă râvnă.

Deci şi de data aceasta Satan s-a păcălit.
Pagini Crestine,Apostolii sunt inchisi si izbaviti,Pagini Crestine,Apostolii sunt inchisi si izbaviti,Pagini Crestine,Apostolii sunt inchisi si izbaviti,Pagini Crestine,Apostolii sunt inchisi si izbaviti,Pagini Crestine,Apostolii sunt inchisi si izbaviti,Pagini Crestine,Apostolii sunt inchisi si izbaviti,Pagini Crestine,Apostolii sunt inchisi si izbaviti