Anania și Safira

Anania si Safira

Faptele Apostolilor 5:1-16

1. Dar un om, numit Anania, a vândut o moşioară, cu nevasta sa Safira,
2. şi a oprit o parte din preţ, cu ştirea nevestei lui; apoi a adus partea cealaltă şi a pus-o la picioarele apostolilor.
3. Petru i-a zis: „Anania, pentru ce ţi-a umplut Satan inima ca să-L minţi pe Duhul Sfânt şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei?
4. Dacă n-o vindeai, nu rămânea ea a ta? Şi, după ce ai vândut-o, nu puteai să faci ce vrei cu preţul ei? Cum s-a putut naşte un astfel de gând în inima ta? N-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.”
5. Anania, când a auzit cuvintele acestea, a căzut jos şi a murit. O mare frică i-a apucat pe toţi cei ce ascultau aceste lucruri.
6. Flăcăii s-au ridicat, l-au învelit, l-au scos afară şi l-au îngropat.
7. Cam după trei ceasuri, a intrat şi soţia sa, fără să ştie ce se întâmplase.
8. Petru i-a zis: „Spune-mi, cu atât aţi vândut moşioara?” „Da”, a răspuns ea, „cu atât.”
9. Atunci Petru i-a zis: „Cum de v-aţi înţeles între voi să ispitiţi pe Duhul Domnului? Iată picioarele celor ce l-au îngropat pe bărbatul tău sunt la uşă şi te vor lua şi pe tine.”
10. Ea a căzut îndată la picioarele lui şi a murit. Când au intrat flăcăii, au găsit-o moartă; au scos-o afară şi au îngropat-o lângă bărbatul ei. .
11. O mare frică a cuprins toată adunarea şi pe toţi cei ce au auzit aceste lucruri.
12. Prin mâinile apostolilor se făceau multe semne şi minuni în popor. Toţi stăteau împreună în Pridvorul lui Solomon
13. şi nici unul din ceilalţi nu cuteza să li se alăture; dar poporul îi lăuda în gura mare.
14. Numărul celor ce credeau în Domnul, bărbaţi şi femei, se mărea tot mai mult;
15. până acolo că scoteau pe bolnavi chiar pe uliţe şi îi puneau pe paturi şi pe aşternuturi, pentru ca, atunci când va trece Petru, măcar umbra lui să treacă peste vreunul din ei.
16. Mulţimea, de asemenea, alerga la Ierusalim din cetăţile vecine şi îi adu cea pe cei bolnavi şi pe cei chinuiţi de duhuri necurate: şi toţi se vindecau.

Comentariu de text

5:1-4 Când Dumnezeu lucrează cu putere, Satan va încerca imediat să imite, producând o lucrare contrafăcută, prin care, de fapt, să corupă şi să contracareze acţiunea lui Dumnezeu. Dar acolo unde există reală putere spirituală, înşelăciunea şi făţărnicia vor fi date în vileag numaidecât.

Anania şi Safira au fost, după câte se pare, mişcaţi de generozitatea lui Barnaba şi a celorlalţi. Şi astfel, poate din dorinţa de a primi elogii din partea oamenilor, pentru un act similar de generozitate, au vândut o moşioară dăruind o parte din banii obţinuţi apostolilor.

Păcatul lor a constat în a fi declarat că au dat mult, când, în realitate, au dat mai puţin. Nimeni nu i-a rugat să-şi vândă proprietatea. Chiar după ce au vândut-o, nimeni nu i-a obligat să dea nimic. Ei însă s-au prefăcut că sunt consacraţi pe de-a-ntregul, când, în realitate, au reţinut pentru ei o parte.

Petru l-a acuzat pe Anania de a fi minţit pe Duhul Sfânt, şi nu doar pe oameni. Minţindu-L pe Duhul Sfânt, el L-a minţit pe Dumnezeu, întrucât Duhul Sfânt este Dumnezeu.

5:5, 6 În acest punct, Anania a căzut mort la pământ şi a fost transportat afară de tineri. A fost un act solemn al disciplinei pe care a aplicat-o Dumnezeu bisericii primare. Desigur, mântuirea lui Anania nu a fost afectată cu nimic, siguranţa lui eternă a rămas neştirbită. Mai degrabă, incidentul a relevat profunda dezaprobare a lui Dumnezeu faţă de această primă erupţie de păcat în biserica Sa. „După cum s-a exprimat un comentator“, citează Richard Bewes, „«fie Anania, fie Duhul trebuie să plece.»“ Într-atât de mare era curăţia părtăşiei primei biserici încât o asemenea minciună nu putea fi tolerată în sânul ei.

5:7-11 Cam la trei ore după aceea, când a apărut Safira, Petru a acuzat-o că a colaborat cu soţul ei, punând Duhul Domnului la încercare. El i-a spus ce i s-a întâmplat soţului ei şi a prezis că şi ea va avea aceeaşi soartă. Imediat ea s-a prăbuşit şi a murit, fiind dusă afară şi îngropată.

Capacitatea lui Petru de a se pronunţa şi a emite un verdict asupra acestui cuplu constituie un exemplu al puterilor miraculoase ce le-au fost acordate apostolilor. Poate că a fost împlinirea promisiunii Domnului: „Dacă veţi reţine păcatele, ele vor fi reţinute“ (Ioan 20:23).

Vedem un alt caz al acestei puteri speciale în capacitatea lui Pavel de a-l da pe un creştin ce păcătuise pe mâna Satanei, pentru nimicirea cărnii lui (1 Cor. 5:5). Nu avem motive să credem că această putere a continuat să se manifeste după încheierea perioadei apostolilor.

Ne imaginăm cât de mare trebuie să fi fost uimirea şi teama ce va fi cuprins biserica şi pe toţi cei ce au auzit despre moartea năprasnică a acestui cuplu.

5:12-16 După moartea lui Anania şi Safira, apostolii au continuat să săvârşească minuni, pe când oamenii s-au strâns în jurul lor în Pridvorul lui Solomon. Atât de vie era prezenţa şi puterea lui Dumnezeu, încât oamenii nu se asociau în mod uşuratic cu ei, nici nu făceau mărturisiri nefondate de credinţă. Şi totuşi, oamenii de rând îi stimau foarte mult, mulţi ocupându-şi locul de credincioşi în Domnul Isus.

Oamenii îi scoteau în stradă pe cei bolnavi, pe saltelele lor, pentru ca umbra lui Petru să cadă peste unii din ei, când trecea el pe acolo. Toţi vedeau că viaţa apostolilor era plină de realitatea şi puterea lui Dumnezeu, că ei erau folosiţi de El ca instrumente pentru binecuvântarea altora. De la marginile oraşului veneau bolnavii şi demonizaţii şi erau cu toţii vindecaţi.

Din Evrei 2:4 reiese clar că minunile de acest gen constituiau metoda lui Dumnezeu de a aduce mărturie misiunii apostolilor. Odată cu încheierea Noului Testament, în forma sa redactată, nevoia unor astfel de semne a dispărut, în mare parte.

Cât priveşte aşa-numitele „campanii de vindecare“ care auzim că se ţin în zilele noastre, ar trebuie să ne fie de ajuns să scoatem în evidenţă doar un singur fapt, anume că dintre cei aduşi la apostoli, toţi erau vindecaţi – afirmaţie care nu este nicidecum valabilă în cazul aşa-zişilor „vindecători prin credinţă“ (faith-healers) din vremea noastră.
Pagini Crestine,Anania si Safira,Pagini Crestine,Anania si Safira,Pagini Crestine,Anania si Safira,Pagini Crestine,Anania si Safira,Pagini Crestine,Anania si Safira,Pagini Crestine,Anania si Safira