Isus prezice trădarea Sa

Isus prezice tradarea Sa

Ioan 13:21-30

21. După ce a spus aceste cuvinte, Isus Sa tulburat în duhul Lui, a mărturisit şi a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.”
22. Ucenicii se uitau unii la alţii şi nu înţelegeau despre cine vorbeşte.
23. Unul din ucenici, acela pe care-l iubea Isus, stătea la masă culcat pe pieptul lui Isus.
24. Simon Petru i-a făcut semn să întrebe cine este acela despre care vorbea Isus.
25. Şi ucenicul acela rezemat pe pieptul lui Isus I-a zis: „Doamne, cine este?”
26. Isus a răspuns: „Acela căruia îi voi înmuia bucăţica şi i-o voi da.” Şi a înmuiat o bucăţică şi a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul.
27. Cum i-a fost dată bucăţica, a intrat Satan în Iuda. Isus i-a zis: „Ce-ai să faci, fă repede.”
28. Dar nimeni din cei ce şedeau la masă, n-a înţeles pentru ce îi zisese aceste vorbe.
29. Unii credeau că, de vreme ce Iuda avea punga, Isus voia să-i spună: „Cumpără ce ne trebuie pentru praznic”; sau îi poruncea să dea ceva săracilor.
30. Iuda, după ce a luat bucăţica, a ieşit afară în grabă. Era noapte.

Comentariu de text

Isus prezice trădarea Sa (13:21-30)

13:21, 22 Cunoaşterea faptului că unul din ucenicii Săi avea să-L trădeze i-a produs Domnului o profundă tulburare. Se pare că Isus îi oferea aici trădătorului un ultim prilej de a renunţa la planul său mârşav.

Fără să-l demaşte direct, Domnul a revelat cunoştinţa sa despre faptul că unul dintre cei doisprezece avea să-L vândă. Dar nici asta nu a avut darul de a-l face pe trădător să se răzgândească.

Restul ucenicilor nu-l suspectau pe Iuda. Ei au fost surprinşi că unul din rândurile lor avea să comită o astfel de faptă şi se întrebau uimiţi care dintre ei o fi.

13:23 Pe vremea aceea, oamenii nu stăteau aşezaţi pe scaune la masă, ci întinşi pe un gen de divane joase. Ucenicul pe care îl iubea Isus era Ioan, cel care a redactat această evanghelie. El omite menţionarea propriului său nume, dar nu ezită să menţioneze că ocupa un loc de afecţiune deosebită în inima Mântuitorului. Domnul îi iubea pe toţi ucenicii, dar Ioan se bucura de o apropiere deosebită faţă de Domnul.

13:24, 25 Simon Petru i-a făcut deci semn, mai degrabă decât să se exprime în cuvinte audibile. Poate că a dat din cap, rugându-l pe Ioan să întrebe care este numele trădătorului.

Rezemându-se pe pieptul lui Isus, Ioan a rostit în şoaptă întrebarea fatală şi, probabil, i s-a răspuns tot în şoaptă.

13:26 Isus a răspuns că îi va înmâna trădătorului o bucăţică de pâine înmuiată în vin sau în sos de carne. Unii afirmă că în Orient gazda avea obiceiul să dea pâinea respectivă oaspetelui de onoare. Făcându-l pe Iuda oaspetele de onoare, Domnul a încercat să-l cucerească prin harul şi dragostea Sa, făcându-l să se pocăiască.

Alţii sugerează că pâinea era înmânată astfel de la unul la altul în cadrul cinei Pascale. Dacă aşa stau lucrurile, atunci Iuda a ieşit afară în timpul cinei de Paşte, şi deci înainte ca Domnul să instituie Cina Domnului.

13:27 Diavolul pusese deja în inima lui Iuda gândul de a-L vinde pe Domnul. Acum Satan a intrat în el. La început, a fost doar o sugestie. Dar Iuda a stăruit asupra ei, a agreat-o şi apoi i s-a conformat. Acum diavolul a pus stăpânire pe el.

Ştiind că trădătorul era acum hotărât să-L vândă, Domnul i-a spus să facă acest lucru cât mai curând. Evident Domnul nu l-a îndemnat la rău, prin aceasta, ci, pur şi simplu, Şi-a exprimat întristarea şi resemnarea.

13:28, 29 Versetele acestea confirmă că discuţia anterioară dintre Isus şi Ioan cu privire la pâine nu fusese auzită de ceilalţi ucenici. Ei încă nu ştiau că Iuda avea să-L trădeze pe Isus.

Unii au crezut că Isus i-a spus lui Iuda să se ducă degrabă şi să cumpere cele trebuincioase pentru praznic sau, întrucât Iuda era casierul, au presupus că Mântuitorul i-a dat instrucţiuni să facă o donaţie pentru săraci.

13:30 Iuda a primit bucăţica de pâine ca semn al unui favor deosebit şi apoi a părăsit compania Domnului şi a celorlalţi ucenici.

Scripturile adaugă cuvintele pline de semnificaţie, potrivit cărora era noapte. Nu era noapte doar în sens literal, ci şi spiritual pentru Iuda – noaptea întristării şi remuşcării veşnice. Întotdeauna este noapte atunci când oamenii Îi întorc spatele Mântuitorului.
Pagini Crestine,Isus prezice tradarea Sa,Pagini Crestine,Isus prezice tradarea Sa,Pagini Crestine,Isus prezice tradarea Sa,Pagini Crestine,Isus prezice tradarea Sa,Pagini Crestine,Isus prezice tradarea Sa,Pagini Crestine,Isus prezice tradarea Sa,Pagini Crestine,Isus prezice tradarea Sa