Pavel la Ierusalim și Antiohia

Pavel la Ierusalim și Antiohia

Faptele Apostolilor 18:18-28

12. Pe când era Galion guvernator al Ahaiei, iudeii s-au ridicat cu un gând împotriva lui Pavel, l-au dus înaintea scaunului de judecată
13. şi au zis: „Omul acesta aţâţă pe oameni să se închine lui Dumnezeu într-un fel care este împotriva Legii.”
14. Pavel voia să înceapă vorba, când Galion a zis iudeilor: „Dacă ar fi vorba de vreo faptă rea sau de vreo încălcare a legii, v-aş asculta după cuviinţă, iudeilor!
15. Dar dacă este vorba de neînţele geri asupra unui cuvânt, asupra unor nume şi asupra Legii voastre, treaba voastră: eu nu vreau să fiu judecător peste aceste lucruri.”
16. Şi i-a alungat de la scaunul de judecată.
17. Atunci au pus toţi mâna pe Sosten, fruntaşul sinagogii, şi-l băteau înaintea scaunului de judecată, fără ca lui Galion să-i pese.
18. Pavel a mai rămas destul de multă vreme în Corint. În urmă, şi-a luat ziua bună de la fraţi şi a plecat cu corabia spre Siria, împreună cu Priscila şi Acuila, după ce şi-a tuns capul în Chencrea, căci făcuse un jurământ.
19. Au ajuns în Efes; şi Pavel i-a lăsat acolo pe însoţitorii lui. A intrat în sinagogă şi a stat de vorbă cu iudeii,
20. care l-au rugat să rămână la ei mai multă vreme. El însă n-a vrut,
21. ci şi-a luat rămas bun de la ei şi a zis: „Trebuie numaidecât ca sărbătoarea care vine, s-o fac în Ierusalim. Dacă va voi Dumnezeu, mă voi întoarce iarăşi la voi.” Şi a plecat din Efes.
22. S-a dat jos din corabie în Cezareea, s-a urcat la Ierusalim şi, după ce a urat de bine Bisericii, s-a coborât în Antiohia.
23. După ce a petrecut câtăva vreme în Antiohia, Pavel a plecat şi a străbătut din loc în loc ţinutul Galatiei şi Frigiei, întărind pe toţi ucenicii.
24. La Efes, a venit un iudeu, numit Apolo, de neam din Alexandria. Omul acesta avea darul vorbirii şi era tare în Scripturi.
25. El era învăţat în ce priveşte Calea Domnului, avea un duh înfocat şi vorbea şi învăţa amănunţit pe oameni despre Isus, măcar că nu cunoştea decât botezul lui Ioan.
26. A început a vorbi cu îndrăzneală în sinagogă. Acuila şi Priscila, când l-au auzit, l-au luat la ei şi i-au arătat mai cu de-amănuntul Calea lui Dumnezeu.
27. Fiindcă el voia să treacă în Ahaia, fraţii l-au îmbărbătat să se ducă şi au scris ucenicilor să-l primească bine. Când a ajuns, i-a ajutat mult, prin harul lui Dumnezeu, pe cei ce crezuseră;
28. căci înfrunta cu putere pe iudei înaintea norodului şi le dovedea din Scripturi că Isus este Cristosul.

Comentariu de text

18:12-16 Probabil către sfârşitul şederii lui Pavel la Corint a fost numit Galio proconsul al Ahaiei (cam prin anul 53 d.Cr.). Crezând că noul proconsul le va da câştig de cauză, iudeii l-au adus pe Pavel înaintea lui la scaunul de judecată (bema) din piaţa de la Corint. Acuzaţia adusă lui Pavel era că ar fi încercat să-i convingă să se închine lui Dumnezeu contrar legii iudaice.

Înainte ca apostolul să aibă prilejul de a depune mărturie, cu un gest dispreţuitor, Galio a respins integral cazul, spunându-le iudeilor că aceasta era o chestiune ce ţinea strict de legea lor, neintrând sub incidenţa jurisdicţiei sale. Dacă ar fi fost vorba de vreo nedreptate sau de vreo faptă rea, atunci s-ar fi cuvenit ca Gallio să-i sprijine pe iudei, dar în realitate era vorba doar de o chestiune de cuvinte şi de nume, asupra legii iudaice. Proconsulul nu avea nici o intenţie de a deveni judecător în asemenea chestiuni. Prin urmare, a respins cauza iudeilor.

18:17 Unii cred că grecii l-au pedepsit pe Sostene pentru că l-a adus pe Pavel înaintea proconsulului Gallio în cazul unei acuzaţii atât de nefondate. Când se spune că Gallio nu a luat în seamă nici unul din aceste lucruri, asta nu înseamnă că nu-l interesa Evanghelia, deşi probabil că aşa stăteau lucrurile. E limpede că nu voia să se implice în legile şi datinile iudeilor.

18:18 După aceste incidente, Pavel a rămas la Corint destul de multă vreme. Poate că în această perioadă a redactat 2 Tesaloniceni.

Când, în cele din urmă, a părăsit Corintul, împreună cu Priscila şi Acuila, a plecat cu corabia în Siria, destinaţia finală fiind Antiohia. Unii comentatori susţin că Pavel s-a tuns la Chencreea (portul de est al Corintului), în timp ce alţii spun că a fost vorba de Acuila (În original, participiul pentru tăierea părului survine imediat dupa “Aquila” și la mare distanță de Pavel).

Unii consideră că maniera în care a fost făcut jurământul trădează puternicele origini iudaice, necorespunzând cu maturitatea spirituală a lui Pavel. Probabil că nu se poate stabili cu precizie care din cei doi s-a tuns.

18:19, 20 Când corabia a tras la EFES, Priscila şi Acuila au coborât pe uscat cu scopul de a rămâne acolo. Pavel a profitat de scurta şedere a vasului în acest port, pentru a se duce la sinagogă şi a discuta cu iudeii. Surprinde faptul că aceştia au dorit ca el să rămână mai multă vreme, dar Pavel nu a putut să le împlinească dorinţa.

18:21 Corabia trebuia să plece mai departe şi astfel Pavel a promis că se va întoarce la Efes, dacă va voi Dumnezeu, după celebrarea sărbătorii la Ierusalim.

18:22 Următorul popas al corăbiei a fost CEZAREEA. De acolo, apostolul s-a dus şi a salutat biserica din Ierusalim. Apoi s-a coborât la ANTIOHIA, vizitând pentru ultima oară această localitate.

Cu aceasta se încheie a doua călătorie misionară a lui Pavel.

A treia călătorie misionară a lui Pavel: Asia Mică şi Grecia (18:23–21:26)

18:23 După o vizită destul de lungă la Antiohia, Pavel era acum gata să pornească într-o nouă călătorie misionară de proporţii, care este relatată de la versetul 23 din capitolul 18 până la 21:16.

Primele regiuni ce aveau să fie vizitate au fost GALATIA şi FRIGIA. Apostolul a vizitat bisericile de acolo, una câte una, întărindu-i pe toţi ucenicii.

18:24-26 Scena se mută acum înapoi la Efes, unde i-am lăsat pe Acuila şi Priscila. În această localitate, a sosit un predicator elocvent, pe nume Apolo, care era foarte tare în Scripturile Vechiului Testament. El era iudeu din naştere, băştinaş din Alexandria, capitala Egiptului de nord. Deşi propovăduirea sa era însoţită de mare putere şi deşi era plin de râvnă, avea însă unele deficienţe la capitolul cunoştinţelor despre credinţa creştină. Se pare că el era bine pregătit cu privire la misiunea lui Ioan Botezătorul şi ştia că Ioan chemase naţiunea Israel la pocăinţă, ca act pregătitor pentru venirea lui Mesia. Dar el nu pare să fi avut cunoştinţă despre botezul creştin sau despre alte chestiuni legate de doctrina creştină.

Când Acuila şi Priscila l-au auzit vorbind în sinagogă, şi-au dat seama că are nevoie să primească învăţături suplimentare şi astfel l-au luat deoparte şi i-au explicat calea lui Dumnezeu mai amănunţit. Trebuie subliniat aici meritul acestui predicator elocvent pentru că s-a lăsat învăţat de un făcător de corturi şi de soţia acestuia.

18:27, 28 Ca urmare a spiritului maleabil de care a dat dovadă, lăsându-se învăţat, fraţii din Efes l-au încurajat în dorinţa sa de a se duce la Corint pentru a propovădui Cuvântul. Ba mai mult, au redactat şi o scrisoare de recomandare pe care s-o poarte cu el. Aşa se face că el a fost de mare ajutor pentru credincioşii din Corint, răspunzând cu vigoare argumentelor iudeilor şi arătând că Isus este cu adevărat Cristosul lui Dumnezeu.
Pagini Crestine,Pavel la Ierusalim,Pagini Crestine,Pavel la Ierusalim,Pagini Crestine,Pavel la Ierusalim,Pagini Crestine,Pavel la Ierusalim,Pagini Crestine,Pavel la Ierusalim,Pagini Crestine,Pavel la Ierusalim,Pagini Crestine,Pavel la Ierusalim