Pescuirea minunată

Pescuirea minunata

Luca 5:1-11

Pescuirea minunată

51. Pe când Se afla lângă lacul Ghenezaret şi Îl îmbulzea mulţimea ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu,
2. Isus a văzut două corăbii la marginea lacului; pescarii ieşiseră din ele să-şi spele năvoadele.
3. S-a suit într-una din aceste corăbii, care era a lui Simon: şi l-a rugat s-o depărteze puţin de la ţărm. Apoi a şezut jos şi învăţa mulțimile din corabie.
4. Când a încetat să vorbească, a zis lui Simon: „Depărteaz-o la adânc şi aruncaţi-vă mrejele pentru pescuire.”
5. Drept răspuns, Simon I-a zis: „Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi n-am prins nimic; dar, la cuvântul Tău, voi arunca mrejele!”
6. După ce le-au aruncat, au prins o aşa de mare mulţime de peşti că începeau să li se rupă mrejele.
7. Au făcut semn tovarăşilor lor care erau în cealaltă corabie să vină să le ajute. Aceia au venit şi au umplut amândouă corăbiile, aşa că au început să se afunde corăbiile.
8. Când a văzut Simon Petru lucrul acesta, s-a aruncat la genunchii lui Isus şi I-a zis: „Doamne, pleacă de la mine, căci sunt un om păcătos.”
9. Fiindcă îl apucase spaima, pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, din pricina pescuirii pe care o făcuseră.
10. Tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarăşii lui Simon. Atunci Isus i-a zis lui Simon: „Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni.”
11. Ei au scos corăbiile la mal, au lăsat totul şi au mers după El.

Comentariu de text

Puterea prin instruirea altora: chemarea ucenicilor (5:1-11)

Mai multe lecţii importante se desprind din această simplă relatare a chemării lui Petru:

1. Domnul S-a folosit de barca lui Petru ca amvon de la care să-i înveţe pe oameni. Dacă-i predăm Mântuitorului averea noastră şi tot ce avem, vom constata ce lucrări minunate va întreprinde El cu aceste lucruri, dându-ne pe deasupra şi o frumoasă răsplată.

2. El i-a spus lui Petru exact unde se găsea un banc mare de peşti – după ce Petru şi cu ceilalţi trudiseră toată noaptea, fără să prindă nici un peşte. Domnul omniscient ştie unde se află peştii. E inutil să încercăm să slujim în propria noastră putere şi înţelepciune. Secretul unei lucrări creştine încununate de succes este să fim călăuziţi de El.

3. Deşi el însuşi era pescar cu experienţă, Petru a acceptat sfaturile Tâmplarului şi, ca urmare, i s-au umplut mrejele de peşte. Aceasta arată valoarea inestimabilă a smereniei, a ascultării imediate şi fără murmur. Demonstrează ce înseamnă să te laşi învăţat.

4. În apele adânci au fost umplute mrejele cu peşte, până când erau gata să se rupă. Şi noi trebuie să părăsim ţărmul mării, avântându-ne în vâltoarea vieţii. Credinţa îşi are apele sale adânci. Tot aşa şi suferinţa, durerea şi pierderea. Dar tocmai acestea sunt cele care umplu mrejele de rodnicie.

5. Mreaja lor a început să se rupă, iar corăbiile să se scufunde (v. 6, 7). Slujirea îndreptată spre Cristos produce probleme – dar ce probleme delectabile sunt acestea! Sunt genul de probleme care umplu de bucurie inima pescarilor adevăraţi!

6. Viziunea aceasta a gloriei Domnului Isus a produs în Petru un sentiment copleşitor al propriei sale nevrednicii. Tot aşa s-a întâmplat şi cu Isaia (6:5); tot aşa se întâmplă şi cu toţi cei care Îl văd pe Rege în splendoarea Sa.

7. Tocmai pe când Petru era antrenat în îndeletnicirea sa obişnuită, la locul său de muncă, Cristos l-a chemat să fie pescar de oameni. În timp ce aştepţi călăuzire, fă tot ce găseşte de cuviinţă mâna ta să facă. Fă-o cu toată tăria ta. Fă-o din inimă, ca pentru Domnul. După cum cârma călăuzeşte un vas numai atunci când acesta e în mişcare, tot aşa Dumnezeu îi călăuzeşte pe oameni atunci când ei sunt la lucru.

8. Cristos l-a chemat pe Petru de la îndeletnicirea pescuitului de peşti la aceea a pescuitului de oameni sau, mai exact, „la a-i prinde pe oameni vii“. Ce sunt toţi peştii din mări şi oceane faţă de privilegiul incomparabil de mare de a vedea un suflet câştigat pentru Cristos şi pentru veşnicie?

9. Petru, Iacov şi Ioan au tras bărcile la mal, au lăsat totul şi L-au urmat pe Isus, întro zi din viaţă când toate le-au mers de minune. Şi ce plină de implicaţii a fost decizia lor! Poate că noi niciodată n-am fi auzit despre ei, dacă ei s-ar fi decis să rămână la bărcile lor de pescuit.
Pagini Crestine,Pescuirea minunata,Pagini Crestine,Pescuirea minunata,Pagini Crestine,Pescuirea minunata,Pagini Crestine,Pescuirea minunata,Pagini Crestine,Pescuirea minunata,Pagini Crestine,Pescuirea minunata,Pagini Crestine,Pescuirea minunata,Pagini Crestine,Pescuirea minunata