Semnul profetului Iona

Semnul profetului Iona

Matei 12:38-42

38. Atunci unii din cărturari şi din farisei au luat cuvântul şi I-au zis: „Învăţătorule, am vrea să vedem un semn de la Tine!”
39. Drept răspuns, El le-a zis: „Un neam viclean şi preacurvar cere un semn; dar nu i se va da alt semn, decât semnul prorocului Iona.
40. Căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pântecele chitului, tot aşa şi Fiul omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pământului.
41. Bărbaţii din Ninive se vor ridica alături de poporul acesta în ziua judecăţii şi-l vor condamna, pentru că ei s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; şi iată că aici este Unul mai mare decât Iona.
42. Împărăteasa de la miazăzi se va ridica alături de poporul acesta în ziua judecăţii şi-l va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.

Comentariu de text

Semnul profetului Iona (12:38-42)

12:38 În pofida tuturor minunilor pe care le-a săvârşit Isus, cărturarii şi fariseii s-au încumetat să-I ceară un semn, lăsând să se înţeleagă că ar crede, dacă le-ar putea dovedi că este Mesia! Dar făţărnicia lor era cusută cu aţă albă. Dacă n-au crezut ei ca urmare a atâtor minuni câte săvârşise El deja, ce i-ar fi făcut să se lase convinşi prin încă o minune?

Atitudinea care cere semne miraculoase, ca o condiţie a credinţei, nu-I este plăcută lui Dumnezeu. După cum i-a spus Isus lui Toma: „Binecuvântaţi sunt cei ce n-au văzut şi totuşi au crezut!“ (Ioan 20:29). În economia lui Dumnezeu, văzul urmează credinţei.

12:39 Domnul li s-a adresat, numindu-i o generaţie rea şi adulteră. Rea pentru că erau orbi care nu voiau să-L vadă pe Mesia al lor, şi adulteri pentru că erau necredincioşi duhovniceşte Dumnezeului lor. Creatorul şi Dumnezeul lor, o Persoană unică, întrunind în El atât Dumnezeirea perfectă, cât şi natura umană perfectă, se afla chiar în mijlocul lor, vorbindu-le, şi totuşi ei îndrăzneau să-I ceară un semn!

12:40 El le-a spus, pe scurt, că nici un semn nu li se va da, în afară de semnul profetului Iona – o referire la propria Sa moarte, îngropare şi înviere. Experienţa lui Iona, care a fost salvat de peşte şi apoi depus pe uscat (Iona 1:17; 2:10) prefigurează patimile Domnului şi învierea Sa. Învierea Sa din morţi avea să fie semnul final, culminant al lucrării Sale pentru naţiunea Israel.

După cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pântecele chitului, tot aşa Domnul a prezis că va sta trei zile şi trei nopţi în inima pământului. Aici se ridică o problemă. Dacă, aşa cum se crede, Isus a fost îngropat în după amiaza zilei de vineri şi a înviat duminică dimineaţă, cum de se afirmă că a stat trei zile şi trei nopţi în mormânt? Răspunsul e că în modul iudaic de a socoti timpul, orice parte a zilei sau a nopţii contează cât ziua sau noaptea unei perioade complete. Sau, cum spune zicala evreiască: „O zi şi o noapte echivalează cu o onah, iar o parte din onah este ca întregul“.

12:41 Isus a descris vinovăţia conducătorilor iudei prin recurgerea la două contraste. Mai întâi, Neamurile din Ninive erau mult mai puţin privilegiate, şi totuşi când acestea au auzit propovăduirea lui Iona, s-au pocăit cu căinţă adâncă. Locuitorii din Ninive se vor scula la judecată, condamnându-i pe oamenii din vremea lui Isus, pentru că nu L-au primit pe Cel care este mai mare decât Iona: pe însuşi Fiul întrupat al lui Dumnezeu.

12:42 În al doilea rând, regina din Şeba, cea dintre Neamuri, iarăşi lipsită de privilegiile acordate iudeilor, a venit din sud, cu mare cheltuială şi efort, ca să aibă o întrevedere cu Solomon. Iudeii din vremea lui Isus nu aveau nevoie să călătorească pentru ca să-L vadă pe Isus, deoarece El însuşi Se deplasase din cer, coborându-Se la starea lor umilă, pentru a le fi Regele-Mesia.Şi totuşi ei n-au găsit loc în inima lor pentru El, care era infinit mai mare decât Solomon. O regină dintre Neamuri îi va condamna la judecată pentru o nepăsare atât de condamnabilă şi nejustificată.

În capitolul acesta Domnul nostru a fost prezentat ca fiind mai mare decât templul (v.6); mai mare decât Iona (v. 41) şi mai mare decât Solomon (v. 42). El este „mai mare decât cel mai mare şi cu mult mai bun decât cel mai bun“.

(vezi postarea din Luca, referitor la acest subiect, ‘Minunea cu Iona‘)
Pagini Crestine,Semnul profetului Iona,Pagini Crestine,Semnul profetului Iona,Pagini Crestine,Semnul profetului Iona,Pagini Crestine,Semnul profetului Iona