Vindecarea robului unui sutaș

Vindecarea robului unui sutas

Matei 8:5-13

5. Pe când intra Isus în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaş, care-L ruga
6. şi-I zicea: „Doamne, robul meu zace în casă paralizat şi se chinuieşte cumplit.”
7. Isus i-a zis: „Am să vin să-l vindec.”
8. „Doamne”, a răspuns sutaşul, „nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu; ci zi numai un cuvânt şi robul meu va fi vindecat.
9. Căci şi eu sunt om sub stăpânire; am sub mine ostaşi şi zic unuia: „Du-te!” şi se duce; altuia: „Vino!” şi vine; şi robului meu: „Fă cutare lucru!” şi-l face.”
10. Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat şi a zis celor ce veneau după El: „Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credinţă aşa de mare.
11. Dar vă spun că vor veni mulţi de la răsărit şi de la apus şi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în Împărăţia cerurilor.
12. Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară, unde va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.”
13. Apoi a zis sutaşului: „Du-te şi facă-ţi-se după credinţa ta.” Şi robul lui s-a vindecat chiar în ceasul acela.

Comentariu de text

Puterea asupra paraliziei

8:5, 6 Credinţa acestui sutaş neevreu este introdusă în contrast puternic cu totala lipsă de receptivitate a iudeilor. Dacă Israel nu vrea să-L recunoască pe Rege, atunci dispreţuiţii de păgâni Îl vor accepta! Sutaşul era ofiţer roman care avea în subordinea lui circa o sută de oameni, fiind cantonat la Capernaum.

El a venit la Isus în căutare de vindecare pentru robul său, care se îmbolnăvise grav de paralizie. Avem aici de a face cu un caz aparte de compasiune, întrucât cei mai mulţi funcţionari nu ar fi avut atâta grijă de un rob.

8:7-9 Când Isus S-a oferit să-l viziteze pe robul bolnav, sutaşul a demonstrat realitatea şi profunzimea credinţei sale. În mare, iată ce a spus el: „Eu nu sunt vrednic să-mi intri în casă. Oricum, nu e nevoie, deoarece ai putea foarte bine să-l vindeci doar spunând un cuvânt. Eu ştiu ce înseamnă autoritatea. Şi eu primesc ordine de la superiorii mei şi, la rândul meu, dau ordine celor aflaţi sub comanda mea. Poruncile mele sunt executate în mod implicit. Cu cât mai multă putere ar avea cuvintele Tale asupra bolii robului meu!“

8:10-12 Isus S-a minunat de credinţa acestui neevreu. Este doar una din două ocazii în care se spune că Isus S-a minunat. Cealaltă este în legătură cu necredinţa iudeilor (Mar. 6:6). El nu găsise o credinţă atât de mare nici printre membrii poporului ales, Israel. Asta L-a determinat să spună că în viitoarea împărăţie Neamurile vor veni în număr mare din toată lumea, pentru a avea părtăşie cu patriarhii poporului evreu, în timp ce fiii împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară, unde vor plânge cu amar şi vor scrâşni din dinţi. ­

Fiii împărăţiei sunt cei care s-au născut iudei, au pretins că-L recunosc pe Isus ca Dumnezeu şi Rege, dar care n-au fost convertiţi cu adevărat niciodată. Principiul se aplică şi astăzi. Mulţi copii care au avut privilegiul de a se fi născut şi a fi fost crescuţi în familii creştine vor pieri în iad pentru că L-au respins pe Cristos, în timp ce sălbaticii din junglă se vor bucura de slava veşnică a cerului, pentru că au crezut în mesajul evangheliei.

8:13 Isus i-a spus sutaşului: „Du-te şi facăţi-se după credinţa ta!“ Credinţa este răsplătită proporţional cu încrederea în caracterul lui Dumnezeu. Robul a fost vindecat pe loc, chiar dacă Isus Se afla la oarecare distanţă. Putem vedea în acest exemplu o întruchipare a lucrării actuale a lui Cristos, de vindecare şi izbăvire a Neamurilor, lipsite de privilegii, de sub paralizia păcatului, cu toate că El însuşi nu este prezent cu trupul.
Pagini Crestine, Vindecarea robului unui sutas, Pagini Crestine,Vindecarea robului unui sutas