Isus și Nicodim

Isus si Nicodim

Ioan 3:1-13

1. Între farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaş al iudeilor.
2. Acesta a venit la Isus, noaptea, şi I-a zis: „Învăţătorule, ştim că eşti un Învăţător venit de la Dumnezeu; căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.”
3. Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.”
4. Nicodim I-a zis: „Cum se poate naşte un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele mamei sale şi să se nască?”
5. Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu.
6. Ce este născut din carne este carne şi ce este născut din Duhul este duh.
7. Nu te mira că ţi-am zis: „Trebuie să vă naşteţi din nou.”
8. Vântul suflă încotro vrea şi-i auzi vuietul; dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.”
9. Nicodim I-a zis: „Cum se poate face aşa ceva?”
10. Isus i-a răspuns: „Tu eşti învăţătorul Israelului şi nu pricepi aceste lucruri?
11. Adevărat, adevărat îţi spun că Noi vorbim ce ştim şi mărturisim ce am văzut; şi voi nu primiţi mărturia Noastră.
12. Dacă v-am vorbit despre lucruri pământeşti şi nu credeţi, cum veţi crede când vă voi vorbi despre lucrurile cereşti?
13. Nimeni nu s-a urcat în cer, în afară de Cel ce S-a coborât din cer, adică Fiul omului, care este în cer.

Comentariu de text

Isus îl învaţă pe Nicodim despre naşterea din nou (3:1-21)

3:1 Istoria lui Nicodim e în contrast cu ceea ce s-a întâmplat până în acest punct. Mulţi dintre iudeii din Ierusalim mărturiseau că cred în Domnul, dar El ştia că nu era o credinţă autentică. Nicodim însă era o excepţie. Domnul a recunoscut în el o dorinţă sinceră de a cunoaşte adevărul. Dar între farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaş al iudeilor.

Nicodim se bucura, în popor, de reputaţia de învăţător. Poate că a venit la Domnul cu scopul de a dobândi învăţături suplimentare, pe care să le transmită apoi oamenilor.

3:2 Biblia nu precizează de ce a venit Nicodim la Isus noaptea. Cea mai plauzibilă explicaţie este că s-ar fi simţit jenat să vină la Isus ziua, deoarece majoritatea iudeilor nu-L acceptaseră pe Isus. Oricum, fapt e că el a venit la Isus.

Nicodim a recunoscut că Isus este un învăţător trimis de Dumnezeu, întrucât nimeni nu putea face asemenea minuni, fără ajutorul direct al lui Dumnezeu. În pofida tuturor cunoştinţelor sale, Nicodim nu şi-a dat seama că Dumnezeu era întrupat în Isus Cristos. El era ca mulţi din vremea noastră, care spun că Isus a fost un om minunat, un învăţător neîntrecut, un exemplu strălucitor, toate aceste caracterizări lăsând afară adevărul esenţial: că Isus a fost şi este Dumnezeu!

3:3 La prima vedere, răspunsul Domnului Isus nu pare să aibă legătură cu ceea ce afirmase Nicodim. Domnul nostru spune: „Nicodim, tu ai venit la Mine ca să dobândeşti învăţături suplimentare, dar în realitate tu trebuie să te naşti din nou. Acesta trebuie să fie punctul de plecare. Altfel, nu vei vedea niciodată împărăţia lui Dumnezeu“.

Din nou, Domnul a prefaţat aceste cuvinte minunate cu expresia: „Adevărat, adevărat“ (textual: amin, amin). Ori de câte ori întâlnim aceste cuvinte, să înţelegem că ni se prezintă un adevăr foarte important.

Ca iudeu, Nicodim Îl aşteptase pe Mesia să vină şi să elibereze Israelul de sub robia Romei. Lumea se afla pe vremea aceea sub stăpânirea imperiului roman, iar iudeii erau supuşi legilor şi administraţiei romane. Nicodim aştepta cu ardoare vremea când Mesia Îşi va întemeia împărăţia pe pământ, când iudeii vor fi primii între naţiuni şi toţi duşmanii lor vor fi învinşi.

Iar acum Domnul îl informează pe Nicodim că pentru a intra în împărăţia aceasta, cineva trebuie să se nască din nou. După cum prima naştere este necesară pentru viaţa fizică, tot aşa naşterea a doua este necesară pentru ca cineva să poată avea viaţă divină. (Expresia naştere din nou mai poate fi redată şi prin sintagma „naştere de sus“.) Cu alte cuvinte, în împărăţia lui Cristos pot intra doar cei ale căror vieţi au fost schimbate. Întrucât domnia Lui va fi neprihănită, şi supuşii Lui trebuie să fie neprihăniţi. El nu ar putea domni peste un popor care ar continua să comită păcate.

3:4 Şi aici observăm cât de dificil a fost ca oamenii să înţeleagă cuvintele Domnului Isus. Nicodim a ţinut cu orice preţ să interpreteze totul în sens literal. El nu a putut pricepe cum se poate naşte un adult a doua oară, considerând că e imposibil ca cineva să poată intra fizic în pântecele mamei sale pentru a se naşte a doua oară.

Nicodim ilustrează adevărul potrivit căruia „omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci sunt o nebunie pentru el; nici nu le poate cunoaşte, pentru că acestea se înţeleg duhovniceşte“ (1 Cor. 2:14).

3:5 Continuându-Şi explicaţia, Isus i-a spus lui Nicodim că trebuie să se nască din apă şi din Duhul, căci altfel nu poate intra niciodată în împărăţia lui Dumnezeu.

Ce a vrut Isus să spună prin aceste cuvinte? Mulţi susţin că termenul „apă“ trebuie luat în sens literal şi că Domnul Isus S-a referit la nevoia de a fi botezat, pentru a putea fi mântuit. Dar o atare învăţătură e contrară restului Scripturii. Peste tot în Cuvântul lui Dumnezeu citim că mântuirea se capătă doar prin credinţa în Domnul Isus Cristos. Botezul este destinat celor care au fost mântuiţi deja, dar nu ca mijloc de mântuire.

Unii sugerează că apa din versetul acesta s-ar referi la Cuvântul lui Dumnezeu. La Efeseni 5:25, 26 apa este strâns asociată cu Cuvântul lui Dumnezeu. Tot aşa, la 1 Petru 1:23 şi Iacov 1:18 se spune că naşterea din nou are loc prin Cuvântul lui Dumnezeu.

Prin urmare, ar fi posibil ca apa din acest verset să se refere la Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia. Noi ştim că nu poate fi mântuire în afara Scripturilor, în care este cuprins Cuvântul lui Dumnezeu, pe care trebuie să şi-l însuşească păcătosul, înainte de a avea loc naşterea din nou.

Dar apa ar putea să se refere şi la Duhul Sfânt. La Ioan 7:38, 39 Domnul Isus vorbeşte despre râurile de apă vie şi ni se precizează că atunci când a folosit cuvântul apă S-a referit la Duhul Sfânt. Dacă apa înseamnă Duhul în capitolul 7, de ce nu ar putea avea acelaşi sens în capitolul 3?

Totuşi întâmpinăm dificultăţi dacă acceptăm această interpretare. Isus spune: „dacă nu este născut cineva din apă şi din Duhul, nu poate intra în împărăţia lui Dumnezeu“. Dacă apei i se atribuie înţelesul de Duhul, atunci înseamnă că Duhul apare de două ori în acest verset. Dar termenul din original tradus prin conjuncţia „şi“ ar putea fi tradus şi prin „chiar“. În cazul acesta, versetul ar suna astfel: Dacă nu se naşte cineva din apă, chiar din Duhul, nu va putea intra în împărăţia lui Dumnezeu.

Noi credem că acesta e sensul corect al versetului. Naşterea fizică nu este de ajuns. Trebuie să existe şi o naştere spirituală, pentru ca cineva să poată intra în împărăţia lui Dumnezeu. Această naştere spirituală este produsă de Duhul Sfânt atunci când o persoană crede în Domnul Isus Cristos. Interpretarea aceasta este întărită de faptul că expresia „născut din Duhul“ apare de două ori în versetele următoare, 6 şi 8.

3:6 Chiar dacă Nicodim ar fi putut intra, în vreun fel, în pântecele mamei sale, pentru a se naşte a doua oară, asta n-ar fi schimbat cu nimic natura rea din el. Expresia ce este născut din carne este carne înseamnă că copiii născuţi din părinţi umani sunt născuţi în păcat, fiind total neputincioşi de a se mântui pe ei înşişi. Pe de altă parte, ce este născut din Duhul este duh.

O naştere spirituală are loc atunci când cineva se încrede în Domnul Isus. Când cineva se naşte din nou prin Duhul, el primeşte o natură nouă, fiind dotat pentru a putea trăi în împărăţia lui Dumnezeu.

3:7 Nicodim nu trebuia să se mire de învăţăturile Domnului Isus. El trebuia să-şi dea seama că cineva trebuie să se nască din nou şi să înţeleagă totala incapacitate a firii omeneşti de a-şi remedia condiţia decăzută. El trebuia să-şi dea seama că pentru a fi unul din supuşii împărăţiei lui Dumnezeu, un om trebuie să fie sfânt, curat şi spiritual.

3:8 Şi, aşa cum a procedat de atâtea ori, şi de data aceasta Domnul Isus a recurs la natură pentru a ilustra un adevăr spiritual. El i-a amintit lui Nicodim că vântul suflă încotro vrea şi oamenii îi aud sunetul, dar nu ştiu de unde vine, nici încotro merge.

Naşterea din nou este în multe privinţe ca vântul. Mai întâi, ea are loc după voia lui Dumnezeu, şi nu se află sub controlul omului. În al doilea rând, naşterea din nou este invizibilă. Nu poţi să vezi când are loc, dar negreşit poţi vedea rezultatele ei în viaţa cuiva. Când un om a fost mântuit, în acea persoană s-a petrecut o schimbare. Lucrurile rele pe care le iubea cândva acum le urăşte. Lucrurile lui Dumnezeu pe care le dispreţuia cândva acum le iubeşte.

După cum nimeni nu înţelege pe deplin vântul, tot aşa naşterea din nou este lucrarea tainică şi miraculoasă a Duhului lui Dumnezeu, pe care omul nu poate s-o înţeleagă în toată profunzimea ei. Mai mult, naşterea din nou, asemenea vântului, este imprevizibilă. Nu se poate preciza când şi unde va avea loc.

3:9 Din nou, Nicodim a ilustrat neputinţa minţii omeneşti de a pătrunde lucrurile divine. Negreşit el încerca să conceapă naşterea din nou ca pe un eveniment natural sau fizic, mai degrabă decât unul spiritual. Şi astfel el L-a întrebat pe Isus: „Cum se poate face aşa ceva?“

3:10 Isus a răspuns că, întrucât Nicodim este un învăţător al Israelului, ar trebui să fi înţeles aceste lucruri. Scripturile Vechiului Testament propovăduiesc clar că atunci când Mesia va reveni pe pământ să-Şi întemeieze împărăţia, El îi va judeca mai întâi pe duşmanii Lui şi va distruge toate lucrurile care sunt o pricină de cădere. Numai aceia care şi-au mărturisit şi s-au lăsat de păcatele lor vor intra în împărăţie.

3:11 Domnul Isus a subliniat apoi infailibilitatea învăţăturii Sale şi necredinţa omului faţă de ea. Din veşnicia veşniciilor, El a cunoscut fidelitatea acesteia şi a propovăduit doar ceea ce ştia şi văzuse. Dar Nicodim şi majoritatea iudeilor din vremea aceea refuzau să creadă în mărturia Sa.

3:12 Care au fost lucrurile pământeşti la care S-a referit Domnul în acest verset? Răspunsul este: împărăţia Sa pământească.

Ca cercetător al Vechiului Testament, Nicodim ştia că într-o zi Mesia va veni şi-Şi va instaura o împărăţie în sens literal pe acest pământ, cu capitala la Ierusalim. Ce n-a înţeles Nicodim a fost că pentru a intra în această împărăţie, cineva trebuie să se nască din nou. Ce înseamnă lucrurile cereşti la care S-a referit Domnul? Ele sunt adevărurile explicate în versetele următoare – lucrurile minunate prin care primeşte cineva naşterea din nou.

3:13 Numai o singură persoană a fost calificată să vorbească despre lucrurile cereşti, întrucât numai El a fost în cer. Domnul Isus nu a fost doar un învăţător uman trimis de la Dumnezeu, ci a fost şi este Cel ce a trăit cu Dumnezeu Tatăl din veşnicia veşniciilor, venind apoi în lume.

Când a spus El că nimeni nu s-a suit la cer, nu a afirmat prin aceasta că sfinţii din Vechiul Testament cum ar fi Enoh şi Ilie nu s-ar fi suit la cer, ci că aceştia au fost mai degrabă luaţi sau duşi în cer, pe când El S-a suit la cer prin propria Sa putere.

O altă explicaţie este că nici o fiinţă umană nu a avut acces la prezenţa lui Dumnezeu încontinuu, în acelaşi mod în care El a avut acces. Chiar pe când Domnul Isus stătea pe pământ, vorbind cu Nicodim, El a spus că este în cer. Cum se poate aceasta? Iată o afirmaţie potrivit căreia, ca Dumnezeu, Domnul era pretutindeni în acelaşi timp. Asta înţelegem când afirmă că El este omniprezent. Deşi unele traduceri moderne omit cuvintele care este în cer, ele îşi au locul lor legitim în text, sprijinit de manuscrisele vechi.
Pagini Crestine,Isus si Nicodim,Pagini Crestine,Isus si Nicodim,Pagini Crestine,Isus si Nicodim,Pagini Crestine,Isus si Nicodim,Pagini Crestine,Isus si Nicodim,Pagini Crestine,Isus si Nicodim,Pagini Crestine,Isus si Nicodim,Pagini Crestine,Isus si Nicodim,Pagini Crestine,Isus si Nicodim,Pagini Crestine,Isus si Nicodim,Pagini Crestine,Isus si Nicodim