Vindecarea unui lepros
Matei 8:1-4
1. Când S-a coborât Isus de pe munte, multe noroade au mers după El.
2. Şi un lepros s-a apropiat de El, I s-a închinat şi I-a zis: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.”
3. Isus a întins mâna, S-a atins de el şi a zis: „Da, vreau, fii curăţit…”; şi îndată lepra lui a fost curăţită.
4. Apoi Isus i-a zis: „Vezi să nu spui la nimeni, ci du-te și te arată preotului şi adu darul pe care l-a rânduit Moise, ca mărturie pentru ei.”
Comentariu de text
Comentariul biblic al credinciosului
8:1-4 Puterea asupra leprei
8:1 În pofida caracterului radical şi extrem al învăţăturii lui Isus, oamenii erau atraşi de această învăţătură; mulţimi mari de oameni Îl urmau. Adevărul se verifică singur şi chiar dacă nu este pe placul oamenilor, el rămâne întipărit în mintea lor.
8:2 Un lepros a îngenuncheat înaintea lui Isus, rugându-L fierbinte să-l vindece. Acest lepros avea credinţa că Domnul îl va putea vindeca. Or, o astfel de credinţă nu rămâne niciodată nerăsplătită.
Lepra este o imagine foarte adecvată a păcatului, întrucât această boală se prezintă sub aspecte respingătoare, având un caracter distructiv şi infecţios, ea fiind, în unele forme, imposibil de vindecat pe căi omeneşti.
8:3 Leproşii erau împinşi la periferia societăţii. Datorită pericolului contaminării, orice contact fizic cu ei era interzis. În cazul iudeilor, un atare contact adăuga şi o întinare ceremonială, adică făcea persoana respectivă necorespunzătoare pentru a se mai putea închina în adunarea Israelului.
Dar Isus s-a atins de lepros şi a rostit cuvintele tămăduitoare şi imediat lepra a dispărut. Mântuitorul nostru are puterea de a curăţi de păcat şi de a-l califica pe cel curăţit, făcându-l vrednic de a se închina.
8:4 Aici găsim consemnată prima dată în evanghelia după Matei când Domnul Isus îi porunceşte cuiva să nu spună la nimeni despre minunea care i s-a făcut sau la care a asistat (vezi şi 9:30; 12:16; 17:9; Mar. 5:43; 7:36; 8:26).
Motivul acestei interdicţii trebuie căutat probabil în faptul că Domnul era conştient că pe mulţi îi interesa doar izbăvirea de sub jugul roman şi că ar fi dorit să-L facă Rege. Dar Isus ştia că Israelul era nepocăit şi că acest popor avea să-I respingă conducerea Sa spirituală, Domnul fiind nevoit să treacă mai întâi pe la cruce.
Sub Legea lui Moise, preotul avea şi rolul de medic. Când un lepros era curăţit, el avea obligaţia de a aduce o ofrandă şi a se înfăţişa înaintea preotului, pentru a fi declarat curat (Lev. 14:4-6). Negreşit, era un eveniment foarte rar să vezi un lepros vindecat – era un fapt atât de ieşit din comun încât s-ar fi cuvenit ca acest preot să cerceteze dacă nu cumva s-a arătat, în sfârşit, Mesia. Dar nu citim nicăieri că s-ar fi petrecut o asemenea reacţie.
Isus i-a spus leprosului să îndeplinească cerinţele Legii pentru această situaţie. Implicaţiile spirituale ale acestei minuni sunt clare: Mesia venise la poporul Israel cu puterea de a vindeca naţiunea de boala ei.
El a prezentat această minune ca pe una din scrisorile Sale de acreditare. Dar naţiunea nu era încă pregătită pentru Izbăvitorul ei.
(vezi relatarea lui Luca despre acest lepros)
Pagini Crestine, Vindecarea unui lepros, Pagini Crestine,Vindecarea unui lepros
